Reuniune informală a miniştrilor de externe şi interne din Uniunea Europeană

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu a participat la reuniunea informală a miniștrilor de externe și de interne din statele membre UE.

reuniune

Tema reuniunii, desfăşurată în format videoconferință, a fost dimensiunea externă a migrației.               

Din partea României, a mai participat la reuniune și secretarul de stat pentru relația cu parlamentul și cooperare internațională, Aurelian Păduraru, de la Ministerul Afacerilor Interne, fiind prima reuniune comună de acest tip de la publicarea, în septembrie 2020, a Comunicării Comisiei Europene referitoare la un Nou Pact privind azilul și migrația.

Reuniunea a fost găzduită de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și Vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, împreună cu Eduardo Cabrita, ministrul afacerilor interne al Portugaliei, în calitate de Președinție în exercițiu a Consiliului UE.

Dezbaterile au prilejuit o reflecție referitoare la cele mai bune modalități de dezvoltare a unor parteneriate reciproc avantajoase cu state terțe și cele mai eficiente metode de consolidare a coordonării între actorii UE relevanți, în vederea gestionării cât mai eficiente a fenomenului migrației.

Statele membre au discutat despre instrumentele care pot fi mobilizate de UE pentru aprofundarea cooperării cu partenerii și îndeplinirea obiectivelor urmărite în materie de migrație.

Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe ale României:

  • a susținut importanța consolidării legăturii între dimensiunea internă și cea externă a migrației, în acord cu abordarea integrată propusă în cadrul Noului Pact privind azilul și migrația, ca element fundamental pentru o gestionare eficientă și durabilă a migrației;
  • a salutat consolidarea, în ultimii ani, a capacității UE de a mobiliza numeroase instrumente și politici, cum ar fi noul Instrument pentru Cooperare Internațională, Vecinătate și Dezvoltare al UE (NDICI), abordarea Team Europe, validată ca inițiativă de succes a UE în gestionarea pandemiei de COVID-19, sau Noua Agendă pentru Mediterana;
  • a subliniat că identificarea celui mai adecvat mix de instrumente constituie principala miză, în paralel cu o abordare specifică față de fiecare dintre partenerii externi, cu reflectarea particularităților existente;
  • a arătat că dialogul politic este un aspect-cheie în consolidarea angajamentului statelor de origine și de tranzit și în responsabilizarea acestora față de obiectivul dezvoltării de parteneriate cuprinzătoare, echilibrate și funcționale;
  • a susținut că UE trebuie să acorde atenție susținută atât continentului african, printr-o cooperare intensificată cu Uniunea Africană, care a dezvoltat un cadru propriu privind migrația, precum și restului regiunilor afectate de migrație, menționând state ca Afganistanul și Pakistanul, ca țări-sursă, dar și statele din Balcanii de Vest, ca regiune de tranzit.

Discuțiile au reliefat și rolul crucial al dezvoltării economice și sociale în regiunile afectate de migrație.

În acest context, demnitarul român:

  • a accentuat nevoia de complementaritate între, pe de o parte, obiectivele politicilor privind migrația și, pe de altă parte, asistența internațională pentru dezvoltare și sprijin umanitar. despre care a arătat că trebuie să vizeze cauzele profunde ale migrației, prin sprijinirea unor domenii ca educația, tineretul, crearea de locuri de muncă, schimbări climatice, sănătate etc.;
  • a arătat că asistența pentru dezvoltare a României ține cont de realitățile din regiunile cele mai afectate, iar proiectele naționale se axează pe educație, stabilizare și reconstrucție post-conflict;
  • a punctat că, în anul 2020, România a crescut alocările de asistență pentru dezvoltare destinate Africii. Totodată, România are, ca prioritate transversală, susținerea potențialului tinerilor, fiind pus accentul pe proiecte educaționale în Sahelul central, Uganda, Afganistan și pentru refugiații rohingya;
  • a concluzionat că discuțiile pe acest dosar complex trebuie continuate pentru a identifica modul cel mai eficient de coordonare între toți actorii UE relevanți - instituții, state membre, agenții europene - pentru a construi o abordare coerentă și constructivă a consecințelor profunde ale fenomenului migrației.