Datoria publică a României creşte accelerat, va fi peste 50% din PIB în 2021

Reprezentanţii Consiliului Fiscal (CF) apreciază că datoria publică a României este proiectată să crească abrupt în perioada 2020-2021, depăşind nivelul de 50% din PIB într-o ipoteză optimistă, în timp ce scenariile pesimiste anticipează depăşirea nivelului de 55% din PIB.

furt bani

Evoluţia este determinată în parte de creşterea deficitului bugetar şi de deprecierea leului în raport cu euro, în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19.

Potrivit CF, deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, mult peste estimarea curentă a Guvernului, de 6,7% din PIB.

“Raportarea la aceste valori este relevantă în contextul în care Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB) a fost amendată la finalul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanşează acţiuni din partea Guvernului”, explică reprezentanţii CF în raportul anual al instituţiei.

Astfel, dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, Guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială din sistemul public.

Toate aceste noi prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

În viziunea Consiliului Fiscal, o constrângere suplimentară este legată de dimensiunea deja ridicată a datoriei publice comparativ cu cea a sectorului financiar intern şi de capacitatea limitată de absorbţie a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară.

Astfel, la finalul anului 2019, ponderea datoriei publice a României în total active bancare era de circa 75% (faţă de aproape 68% în 2018), iar expunerea faţă de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deţinător de datorie publică pe piaţa internă) s-a menţinut în apropierea valorii de 20%, nivelurile acestor indicatori fiind printre cele mai ridicate înregistrate la nivelul statelor membre UE.

“Menţinerea acestei situaţii poate conduce, cel mai probabil, la o dependenţă crescută faţă de investitorii nerezidenţi, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creştere la şocuri de dobândă şi de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe pieţele financiare globale, precum şi la o eventuală modificare de rating suveran”, susţin reprezentanţii CF.

Ei apreciază totodată că este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanţării pe pieţele externe şi evoluţia viitoare a costului de finanţare.

În acest context, posibilitatea de obţinere de fonduri pentru finanţarea deficitelor bugetare şi a datoriei publice scadente va reprezenta o constrângere importantă a politicii fiscal-bugetare pe parcursul acestei perioade, problema finanţării având potenţialul de a suferi complicaţii suplimentare în condiţiile creşterii aversiunii la risc a investitorilor, precum şi în ipoteza deteriorării ratingului suveran al României.

Totodată, având în vedere nivelul ridicat al necesarului de finanţare, o conduită prudentă recomandă analiza tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare, publice şi private.

“În acest context, o resursă importantă de finanţare a economiei, începând din 2021, ar putea fi reprezentată de planul de redresare economică propus de CE prin care România ar putea să beneficieze de circa 33 mld. euro, însă locul codaş ocupat până acum în clasamentul absorbţiei fondurilor europene pune în evidenţă capacitatea instituţională redusă a ţării noastre care poate constitui un impediment în accesarea fondurilor alocate prin planul de redresare economică”, concluzionează reprezentanţii CF.

Agenţia de evaluare financiară S&P a decis recent menţinerea ratingului de ţară pentru România la BBB- şi perspectiva negativă pentru datoria ţării.

Consiliul Fiscal este autoritatea independentă care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi promovează transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

(sursa: Mediafax)

X

Right Click

No right click