Persistenţa în greşeală se numeşte prostie, iar susţinerea jefuitorilor este complicitate!

Până la Revoluţia din decembrie 1989, viaţa grea, interzicerea drepturilor civile, criza alimentară şi lipsa orizonturilor profesionale şi personale făceau parte din viaţa de zi cu zi. Eram închişi în colivia comunistă a vechiului regim şi numai în taină speram la o schimbare, deşi părea imposibilă.                          

A venit 22 Decembrie 1989 şi am trăit zilele Revoluţiei cu emoţiile şi riscurile unui film de acţiune, în care forţele Binelui se luptau cu forţele Răului, deşi, până la urmă, nu s-a ştiut şi nu se ştie nici acum cine lupta şi împotriva cui?! Dar am scăpat de Ceauşescu şi am crezut, cu toţii, că ne va fi mai bine, în viitor.

Pluripartidismul a fost primul pas spre democraţie, dar, totodată, s-a deschis şi o Cutie a Pandorei Neocomuniste, care ne-a ţinut în izolare şi întuneric suficient de mult, încât protagoniştii noului regim să aibă timp să jefuiască economia naţională, îndoctrinând şi speriind un popor lipsit de cultură politică şi de puterea de discernământ, necesare într-o viaţă liberă.

Suntem în anul 2020 şi Oltenia încă nu a reuşit să se desprindă de activismul şi propaganda urmaşilor partidului comunist – pesedişti pretinşi de stânga, dar cu averi considerabile la vedere, sau ascunse în bănci. Cordonul ombilical al acestui partid roşu încă nu a fost tăiat cum trebuie, de la sursă, şi încă se alimentează din populism şi minciună. Au reuşit să dezbine populaţia prin pomeni electorale şi diversiuni, care încă mai prind la bătrâni şi defavorizaţii social.

Odată cu aceste alegeri, Craiova trebuie să rupă aceste tentacule ale ciumei roşii din administraţia locală şi din politica naţională, pe termen lung! Pentru că este omeneşte să greşeşti, o dată – de două ori, dar persistenţa în greşeală se numeşte prostie, iar susţinerea jefuitorilor este, deja, complicitate!