Președintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului o cerere de reexaminare a legii prin care forul legislativ și-a arogat competența de a stabili data alegerilor parlamentare în detrimentul guvernului.
Potrivit documentului, Guvernul a stabilit, deja, data alegerilor pentru 6 decembrie, cu respectarea legislației în vigoare, astfel încât să țină cont de data la care expiră mandatul actualului Parlament, ales în 2016.
Potrivit acestui calendar, au fost deja desemnați judecătorii în birourile electorale, au fost puse, deja, la dispoziția biroului electoral de circumscripție, pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării, listele electorale din străinătate, pentru votul prin corespondență, s-au stabilit machetele fiecărui buletin de vot, pentru circumscripția electorală, pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării, s-au depus listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților.
Așadar, în prezent, există cetățeni români pentru care deja a debutat și se află în derulare exercițiul dreptului de a fi ales, în condițiile art. 37 din Constituție. Față de această împrejurare, apare evident faptul că orice intervenție (cu excepția vreunei situații ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului - starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgență) ce ar avea, ca efect, amânarea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, s-ar putea constitui într-un abuz și o vătămare a drepturilor electorale ale cetățenilor români, și, în special, a celor din diaspora, în privința cărora procedurile sunt deja declanșate și se află în etape avansate.
De aceea, în contextul actual, considerăm că este fără echivoc că intervenția legislativă - prin care se concretizează voința autorității legiuitoare de a deroga de la regula organizării alegerilor parlamentare, în interiorul mandatului Parlamentului de patru ani - survine cu mai puțin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai puțin de 2 luni înainte de data expirării mandatului Parlamentului României, ales la data de 11 decembrie 2016 și este de natură să bulverseze procesul electoral aflat în curs de derulare.
Codul bunelor practici, în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneţia, stipulează că trebuie evitată modificarea legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de data alegerilor. Astfel, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a calificat această recomandare ca reprezentând o coordonată a unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim - își pot manifesta opțiunea liberă, în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, și a dreptului de a fi ales și de a alege, în special.
Într-o societate democratică, Codul bunelor practici, în materie electorală, consideră distinct și expres că o analiză sub aspectul momentului în care intervin modificările legislative este necesară. Cu cât acest moment este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au, ca scop, crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului.
Deși voința Parlamentului a fost aceea de a deroga de la regula stabilirii datei alegerilor, de către Guvern, o regulă aplicată, în toată perioada postrevoluționară, apreciem că în situația în care Parlamentul își va păstra opțiunea înscrisă în legea transmisă la promulgare, în contextul actual, este necesar ca o astfel de lege să fie adoptată în urma unui dialog instituțional real între Guvern și Parlament. Acesta este cu atât mai important cu cât, dat fiind contextul excepțional traversat de România și de întreaga lume, Guvernul este autoritatea care adoptă măsurile aferente combaterii efectelor crizei epidemiologice generate de pandemia de COVID-19 și asigură implementarea lor. Din această perspectivă, decizia cu privire la data organizării alegerilor parlamentare nu poate fi luată decât în strânsă corelare cu aceste măsuri, Guvernul fiind singura autoritate care are capacitatea administrativă și posibilitatea de a prezenta Parlamentului fundamentarea unei asemenea decizii.
