Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Ioan Boloş, a prezentat pe larg obiectivele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Marcel Ioan Boloş, ministrul Fondurilor Europene: „Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu a fost niciodată criticat de Comisia Europeană! Acest lucru nici nu ar fi fost posibil, lipsind baza legală: propunerea de Regulament a Comisiei Europene nu a fost încă aprobată potrivit procedurilor europene.
Dimpotrivă, chiar! Ministerul Fondurilor Europene are un dialog constructiv cu serviciile Comisiei Europene. Suntem în plin proces de consultare tehnică prin care domeniile de investiții propuse pentru etapa actuală de elaborare a PNRR să se desfășoare în conformitate cu metodologia complexă a Comisiei Europene prevăzută atât de propunerea de Regulament, cât și de Ghidul de Elaborare a PNRR.
Evident, articolele de presă care relatau corect acest lucru nu au mai fost preluate de cei care au răspândit inițial falsa afirmație...
Elaborat în conformitate cu propunerea de Regulament a Comisiei Europene, PNRR urmărește patru obiective fundamentale și anume:
- Modernizarea şi dezvoltarea pe termen lung a României
Din această perspectivă, singurul instrument pe care România îl are la dispoziție sunt investițiile publice, așa cum chiar laureați ai Premiului Nobel pentru Economie menționează. Iar aceste tipuri de investiții se regăsesc în:
- intervenții specifice pentru infrastructura de transport;
- schimbări climatice și agricultură;
- mediu;
- infrastructura de apă-canalizare;
- infrastructura tehnico-edilitară la sate;
- energie sau chiar eficiență energetică.
2. Modernizarea şi dezvoltarea oraşelor
Din această perspectivă PNRR pune la dispoziția autorităților publice locale două instrumente fundamentale și anume:
* dezvoltarea urbană prin investiții de tipul mobilitate urbană și regenerare urbană;
* dezvoltarea economică prin dezvoltarea de ecosisteme antreprenoriale.
Numai cele două tipuri de dezvoltări (urbană și economică) pot duce orașele din România pe calea europeană a modernizării cerute de întreaga populație a României.
3. Dezvoltarea marilor servicii publice ale României
EDUCAȚIA și SĂNĂTATEA sunt marile servicii publice cu impact major asupra întregii populații. De aceea, primesc, în PNRR, atenție prioritară, prin investiții în infrastructură și dotarea cu echipamente.
Complementar, măsurile care privesc investițiile în resursa umană sau în diferitele programe naționale de stimulare a unor categorii de activități din educație și sănătate (de la activități de tip after school până la stimulente pentru medici necesare în dezvoltarea competențelor profesionale) sunt prevăzute în cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada de programare 2021-2027.
4. Consolidarea Competitivităţii Economice a Mediului de Afaceri
Aceasta este o prioritate dar și o strategie națională pentru a consolida poziția mediului de afaceri pe piața unică europeană!
Din această perspectivă au fost alocate fonduri substanțiale pentru retehnologizare, digitalizare, automatizare, investiții în domenii precum industria agroalimentară, construcții precum și alte domenii care sunt considerate o prioritate la nivel național.
Fundamentarea PNRR pe seama investițiilor publice este justificată de faptul că România trebuie să recupereze decalaje de dezvoltare importante față de alte țări din Uniunea Europeană în termeni de investiții în infrastructură, dezvoltarea marilor servicii publice, modernizarea orașelor dar și investiții în competitivitatea economică.
EXISTĂ ALTERNATIVE DE INVESTIŢII ÎN CADRUL PNRR
Este foarte adevărat că există și alte alternative de investiții pe care România le poate promova în cadrul PNRR. Politica de coeziune socială, măsurile destinate tinerei generații sau investițiile necesare în mediu, digitalizare sau în cercetare, sunt tot atâtea exemple de investiții prin care fondurile alocate în cadrul PNRR se pot cheltui foarte ușor. Chiar mult mai ușor.
Dar nu cheltuirea acestor bani de dragul absorbției este importantă pentru România, ci EFECTELE PE TERMEN LUNG ale investițiilor realizate cu aceste fonduri asupra dezvoltării României.
Spre exemplu, investițiile în cercetare: toată lumea academică recunoaște importanța acestei finanțări. Însă pentru a ajunge la o cheltuire utilă a acestor fonduri, este foarte important să schimbăm întâi paradigma activităților de cercetare!
A trece de la activitatea de cercetare orientată spre activități de laborator, cea experimentală, la activități de cercetare bazate pe transfer tehnologic, aceasta este adevărata provocare pentru societatea academică și pentru România.
Alt exemplu de investiții care poate fi promovat în cadrul PNRR este și politica de coeziune socială.
Este ușor, foarte ușor de cheltuit fonduri în acest domeniu. Dar oare care este efectul pe termen lung asupra dezvoltării României?
Mai mult, toate aceste programe de coeziune socială foarte utile pentru populație, propuse pentru finanțare în cadrul PNRR, își găsesc deja locul mult mai potrivit în cadrul Politicii de Coeziune. Cum am mai spus, fie că discutăm de programe de finanțare de tip after school, de stimulente pentru medici, programe școlare pentru învățământ dual și altele, pentru toate aceste categorii de măsuri au fost, deja, alocate fonduri, în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027.
De asemenea, politica de investiţii în mediu este foarte importantă, cel puțin la nivel european, unde discutăm despre biodiversitate, investiții în împăduriri, calitatea aerului sau investiții de tip cercetare-dezvoltare în ceea ce privește schimbările climatice.
Dar pentru România oare nu sunt mai importante investițiile în infrastructura de apă-canalizare la sate și în mediul rural? Sau investițiile în dezvoltarea și modernizarea distribuției de gaze naturale?
Toate aceste argumente se regăsesc în fundamentarea construcţiei unui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care să acopere nevoile de investiţii ale României, în conformitate cu priorităţile pe care ţara noastră le are pentru o dezvoltare economică şi sustenabilă, pe termen lung”.
