30 ani de la reapariția pe scena politică a Partidului Naţional Liberal

Partidul Național Liberal sărbătorește, în aceste zile, 30 ani de la reapariția pe scena politică.

vechipnl

6 ianuarie 1990 este ziua în care PNL, desființat de comuniști, a fost înscris la Tribunalul Bucureşti.

Un grup de vechi membri ai PNL, între care Nicolae Enescu, I. V. Săndulescu, Dan Amedeu Lăzărescu şi Sorin Bottez, au creat, pe 22 decembrie 1989 un „comitet de iniţiativă“ pentru reînfiinţarea PNL.

Partidul a fost, astfel, reînfiinţat, prin decizia instanței, pe 15 ianuarie 1990, sub conducerea lui Radu Câmpeanu, care i-a stat la cârmă timp de trei ani.

La primul Congres al PNL, care a avut loc la data de 31 martie 1990, Radu Câmpeanu a fost ales preşedinte, iar cei patru din comitetul de iniţiativă, vicepreşedinţi.

Cu cea mai lungă istorie politică din țară, PNL a fost înfiinţat pe 24 mai 1875 și desfiinţat abuziv, de comuniști, în 1947.  

La Craiova, Partidul Naţional Liberal a dat oameni de seamă, care au făcut istorie, cel mai reprezentativ fiind Nicolae Romanescu, Primar al Craiovei în anii 1898, 1901-1905, 1914-1916, 1929.

Nicolae Romanescu primarul Craiovei

Liberalul Nicolae Romanescu a contribuit la modernizarea oraşului, prin lucrări edilitar-gospodăreşti. În 1885, a întemeiat o Şcoală de menaj la Craiova, iar în 1901 a introdus cel dintâi atelier-şcoală din ţară. A ctitorit parcul din Craiova, proiectat de arhitectul peisagist francez E. Redont. Proiectul a primit Medalia de Aur la Expoziţia de la Paris din 1900. Parcul a fost inaugurat în 1903 în prezenţa Regelui României, Carol I, a principelui Ferdinand, a primului ministru Dimitrie Sturza, a prefectului de Dolj, Iulian C. Vrăbiescu şi a sa. Din lucrările edilitare făcute în vremea sa, ca primar, amintim: aducerea apei potabile, iluminatul public, pavarea străzilor, amenajarea pieţii centrale şi extinderea abatorului. A fost director politic şi proprietar al ziarelor Opiniunea şi Acţiunea liberală (1887-1893). A fost membru al Oficiului Internaţional pentru protecţia legală a muncitorilor din Basel. A donat Fundaţiei Alexandru şi Aristia Aman, cu un an înaintea morţii, impresionanta sa bibliotecă şi colecţia sa de artă. A donat cărţi şi Bibliotecii Baroului Dolj.