Se împlinesc 155 de ani de la naşterea lui Constantin I. C. Brătianu, cunoscut şi ca Dinu Brătianu.
Constantin I. C. Brătianu s-a născut la 13 ianuarie 1866, în localitatea Florica, judeţul Buzău şi a decedat în 1951, în închisoarea politică de la Sighet, fiind înmormântat la Cimitirul Săracilor.
A fost un om politic liberal, membru proeminent al „dinastiei Brătienilor”, ca fiu al lui Ion C. Brătianu și frate mai mic al lui Ionel Brătianu. De profesie inginer, Dinu Brătianu a deținut funcțiile de deputat și ministru, devenind, în ultima parte a vieții sale, președinte al Partidului Național Liberal.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Dinu Brătianu a trimis, alături de Iuliu Maniu, memorii lui Ion Antonescu, condamnând trecerea României dincolo se frontierele sale interbelice, în cadrul războiului împotriva Uniunii Sovietice.
A luat parte la negocierile Regelui Mihai cu partidele politice, pentru răsturnarea lui Ion Antonescu, fiind numit, la 23 august 1944, ministru fără portofoliu în guvernul Constantin Sănătescu, alături de Maniu (PNȚ), C. Titel Petrescu (PSD) și L. Pătrășcanu (PCR).
În cursul anilor 1944-1947, Partidul Național Liberal condus de el a fost, după Partidul Național Țărănist, principala forță democratică opusă sovietizării țării de către PCR, aflat sub protecția armatei sovietice.
Aflat în arest la domiciliu, de câțiva ani, Constantin Brătianu fost arestat în noaptea dintre 5/6 mai 1950 și transportat la Sighet, murind la scurt timp.
Victimă a regimului comunist din România, Dinu Brătianu s-a fixat, în conștiința publică, alături de Iuliu Maniu şi Regele Mihai, ca fiind unul dintre apărătorii democrației şi constituționalismului, în perioada postbelică.
