„Curcubeie de ciocolată”, de Victor Martin

A apărut cartea „Curcubeie de ciocolată” a scriitorului craiovean Victor Martin, prezent în majoritatea antologiilor Art Creativ cu selecţii de proză, poezie, aforisme.

curcu

Câteva dintre acestea, sunt: Poemia (poezie, 2015), În dreptul luminii (poezie şi proză, 2017), Carusel cu simfonii tinere (poezie, 2018), Dare de seamă (poezie, 2019), Charme (proză scurtă, 2018), Identităţi (aforisme, 2019), Dincolo de Venus (proză, 2019), Roşu declarativ (poezii de dragoste, 2020), Literatura română contemporană – Poezia şi Literatura română contemporană – Proza, ambele apărute în 2020, 7Esenţial (poezie, 2021).

Poezia acestui volum este expresivă, activează şi antrenează imaginaţia cititorului, sensurile adânci nu sunt uşor de descifrat, este „o pălărie frumoasă, ce se poartă pe capul gol”, „o diferenţă între dictatura şi democraţia bunului gust”, un mod original şi direct de a depăşi starea-limită pe care am fost constrânşi să o acceptăm.

Prin poezie, putem păstra iluzia normalităţii şi speranţa că ne vom întoarce la ea.

Se face simţită şi o dimensiune socio-politică, întâlnită şi în romanele lui Victor Martin (Lenea, bunăoară), dar aceast lucru nu face decât să dea o notă aparte poeziei şi să o aşeze în faţa cititorului şi mai proaspătă, mai dinamică, mai plăcută.

Ce legătură este între poezie și ciocolată?! Ne întreabă criticul literar Viorel Pîrligras şi tot domnia sa ne dezvăluie misterul, afirmând că: „ambele sunt la fel de amare”.

„Vedeam cum pierim în faţa normei,

vedeam cum singur se umple

frigiderul de sensuri.

Vedeam cum ne iubeam cu salariile,

vedeam cum intram cu greu, chiar şi-n mormânt.

Când plecăm,

ni se întâmplă totdeauna câte ceva,

până la a pleca.

Intră frigul în cărţile de istorie,

inimile bat, în continuare, noaptea jumătate

şi, clopote fâlfâinde,

coccisurile împrăştie zorii”.

 

„Dragostea noastră e un şantier de pace,

bem vinul din pumn,

ne adunăm din gesturi mici

şi dintr-o continuă ameninţare.

Faci tu ceva la ceas de nu merge

sau tu eşti ceasul?

Frumuseţe nebună şi cântec surd,

să fim sănătoşi împreună,

lucru ce îl doresc şi pietrelor şi: tac-tac-tac!”

 

„Bat clopote de gheaţă, iar timpul-eros îşi încalţă

tălpile proprii în picioarele proprii,

timp în care se topeşte aur.

Trece o diasporă în chiloţi.

Veniţi! Veniţi şi voi!

Vreau să închid şi ochiul celălalt

înainte de a descoperi şi gena dimineţii.

Sunt atât de puţine cuvintele,

încât trecerea te rupe în bucăţi mici,

mici de tot,

până la un abur de melancolie,

pe ogorul ca o carte deschisă,

pe câmpia română ca o sahară de zâmbet".

Victor Martin este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi autor a peste 30 de cărţi.