Puţini craioveni ştiu că, în curtea Bisericii Madona Dudu, din centrul oraşului, se află mormântul poetului Vasile Cârlova, născut la data de 4 februarie 1809, la Buzău, şi decedat la data de 18 septembrie 1831, la Craiova.
Vasile Cârlova a fost ofițer român şi poet. El a scris doar cinci poezii, dar a intrat în Istoria literaturii române, a lui George Călinescu, și a introdus, în literatura română, faimoasa temă a preromantismului european.
A debutat literar în 1827, cu o traducere după Hero și Leandru, a lui Musaios și a poemului Zaïre, al lui Voltaire. A scris Păstorul întristat, poezie publicată, la 8 mai 1830, în Curierul Românesc, condus de Ion Heliade Rădulescu. Poezia sa a fost foarte apreciată şi, apoi, pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann.
În 1828, a scris Ruinurile Târgoviștei, apărută, la data de 20 martie 1830, în aceeași gazetă, cu o prezentare semnată de Ion Heliade Rădulescu, care îi prevedea un strălucit viitor literar, scriind, despre al, astfel: geniul său cel poetic făgăduiește mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.
În 1828, a scris poezia Rugăciune, publicată postum, în 1839, de acelaşi Ion Heliade Rădulescu.
La data de 30 mai 1830, revista ieșeană Albina Românească reproduce poezia Ruinurile Târgoviștei.
Tot în 1830, a scris poezia Înserarea, publicată în Curierul Românesc, la 29 iunie 1830.
În 1831, a scris Marșul românilor, sau Odă oștirei române cu ocazia înălțării steagului național, versuri ce au circulat tipărite pe foi volante (cenzura făcând să nu poată fi tipărite decât postum, în 1839, în Curierul Românesc).
Datorită contribuţiei pe care a avut-o, ca iniţiator al preromantismului european, Vasile Cârlova rămâne un nume de referinţă în literatura română a începutului secolului al XVIII-lea.
Nu ar fi rău dacă şi cadrele didactice din Craiova ar face mai mult pentru cultura elevilor lor şi le-ar preda o lecţie de literatură, pe viu, la mormântul poetului Vasile Cârlova...
