Un prozator şi aforist important din Oltenia: George Geafir

Un prozator şi aforist important, fără de care literatura din Oltenia nu poate fi completă, este George Geafir – un talent dublat de modestie, ale cărui cărţi se află în bibliotecile prietenilor şi cititorilor interesaţi de scrisul lui, despre care, de-a lungul timpului, s-au exprimat mulţi critici importanţi ai literaturii române.   

Geafir

George (Gheorghe) Geafir s-a născut la data de 16 iunie 1951, în comuna Negoi, judeţul Dolj.

A absolvit școala generală în localitatea natală, în 1964, apoi Liceul Industrial Energetic din Craiova, promoţia 1970. A urmat Academia Tehnică Militară, între anii 1971-1973, apoi, în urma unui accident de schi, soldat cu fractură de tibie și peroneu, s-a transferat la Facultatea T.C.M. Braşov, secţia subingineri, absolvită în 1976. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii "Spiru Haret", specializarea "Management financiar-contabil" şi licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii Craiova, în 2001.

A frecventat cenaclul umoriștilor ”C.S.Nicolăescu-Plopșor”, cenaclul literar ”Traian Demetrescu”, de pe lângă Casa de Cultură a municipiului Craiova. La ”C.S.Nicolăescu-Plopșor” l-a cunoscut pe Nicolae Paul Mihail, de loc, din Caracal, care a girat, prin vâna lui scriitoricească, o reală şcoală a umorului în Oltenia, ca director onorific și colaborator de bază al revistei de satiră și umor ”Păcală” şi, pe deasupra, criticul revistei.

Însă, adevăratul mentor al scriitorului George Geafir, care l-a îndrumat și încurajat și chiar a încercat, fără succes, să-l debuteze la Editura Scrisul Românesc, pe vremea când satira era considerată un sacrilegiu la adresa valorilor comuniste, a fost criticul literar Ovidiu Ghidirmic.

A debutat cu aforisme, grupate sub titlul ”Solilocuri”, în revista Urzica, în 1980. Totodată, a experimentat definiția umoristică în stilul lui Tudor Mușatescu, prin careurile de cuvinte încrucișate, publicate în revista de profil Rebus.

Debut editorial în 1994, cu două cărți de facturi diferite: un volum de proze satirico-umoristice, intitulat ”Papagalii sau Monumentul prostiei” şi un roman de psihanaliză, intitulat ”Iubire și Speranță”, aflate, simultan, în edituri diferite.

Ca scriitor, este un produs al celor două tendințe – satira şi fantasticul. Miza majorității schițelor sale este domeniul fantasticului și absurdului, tonifiate cu umor şi a analizei psihologice, grefată pe satiră, ironie, farsă.

În dorința sa mărturisită de a spune cât mai multe lucruri în cât mai puține cuvinte,
a publicat aforisme pe site-uri cultural-literare, cum ar fi citatepedia.ro,
citatemaxime.ro, borcanulcucitate.ro

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova (Oltenia).

Cărţi apărute: 

- Papagalii sau Monumentul prostiei (schiţe umoristice), Editura Meridian, 1994,  Craiova;
- Iubire şi speranţă (roman), Editura Spirit Românesc, 1994, Craiova;
- Păcală avocat (antologie de satiră şi umor), coautor, Editura Spirit Românesc, 1995, Craiova;
- Noul Babilon (proză umoristică), Editura Spirit Românesc, 1995, Craiova;
- Lux de jeratic (aforisme, definiţii umoristice), Editura RAMURI, 1998, Craiova;
- Capul piramidal şi efectul de piramidă (schiţe umoristice), 2001, Editura ROM TPT, Craiova;
- Rochia de mireasă (nuvele), Editura Spirit Românesc, 2003, Craiova;
- Moartea câinelui (roman), Editura Scrisul Românesc, 2006, Craiova;
- Strigătul tăcerii, aforisme, Editura ARPIF-Pres APIMED, 2009, Craiova;
- De vorbă cu Nimeni, psiho-satiră, Editura RAMURI, 2013, Craiova.

De vorba cu nimeni

Referințe critice (în periodice şi în volume) semnate de: Eugen Negrici, Radu Călin Cristea, Ovidiu Ghidirmic, Florea Miu, Romulus Diaconescu, Alexandru Olaru, Nicolae Paul Mihail, Gabriel Coşoveanu, Florea Firan, Petre Gheorghiu, Alexandru Firescu, George Corjos, Miltiade Ionescu, Doina Drăguţ, Silvia Bălaşa Sorescu, Cezar Avram

Câteva aforisme de George Geafir vor încheia, în mod plăcut, această prezentare:

Capodoperă: opera unui scriitor aflată pururi în fază de proiect.

Performanţă politică: să te arunci în sus, apoi să fii capabil să te prinzi în braţe.

Învăţaţii nu cresc în înţelepciune, poate doar în nelinişte.

Câinii mor din lipsă de iubire; din acelaşi motiv, oamenii devin câini.

Competenţa fiind substantiv, e logic să se poată declina.

Nu încerca să fii perfect, că poate reuşeşti!

Deseori, avem nevoie şi de ceva de care n-avem nevoie.

Fumatul fără tuse e ca slujba fără toacă.

De multe mă pot lipsi, numai de mine nu.

Nu pot fi împărţiţi în generaţie tânără şi generaţie expirată, din simplul motiv că scriitorii nu au vârstă.

E sublim să mori pentru o idee, dar şi mai înălţător e să trăieşti pentru o idee.

Omul ţine pentru sine ce înţelege; ce nu înţelege, explică altora.

Nu e bine să fii nici prea deştept, că nu găseşti de lucru.

Femeia se vede realizată pin copiii săi şi neîmplinită, prin soţ.

Şi totuşi, băutura preferată a pisicii este laptele, nu ceaiul de coada şoricelului.

Dorinţă: să nu mai mori după ce vei fi murit.

Acela care susţine că are mulţi prieteni, nu şi-a descoperit toţi duşmanii.

X

Right Click

No right click