CENTENAR MACEDONSKI

La 24 noiembrie 2020 s-au împlinit o sută de ani de la trecerea lui Alexandru Macedonski, însemnat poet, prozator, publicist, dramaturg, teoretician al poeziei, într-o altă dimensiune a existenţei.

Centenar

Nu spunem nefiinţă, pentru că, prin moarte, marii creatori intră, de fapt, în Nemurire.                  

Alexandru Macedonski este cel mai important scriitor de la sfârşitul veacului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea. El a influențat în profunzime dezvoltarea literaturii noastre prin sincronizarea, înainte de teoria lui Eugen Lovinescu, cu literatura occidentală, în primul rând, cea franceză. De asemenea, i se datorează apariția și înflorirea Simbolismului în România, atât prin pilda creației, cât și prin direcțiile teoretizate în Poezia viitorului.

Nu încape îndoială că Macedonski îşi depăşise veacul, intuind, inovând, experimentând, instruindu-se permanent, cu nesaţ, în varii domenii, inclusiv în cele considerate oculte, dăruindu-se, cu toată afecţiunea, tinerilor creatori din  jurul lui, urmărind să insufle dragoste şi interes pentru o poezie nouă, cea a viitorului. A întemeiat o şcoală de literatură, sau mai multe şcoli, după generaţiile de tineri scriitori, simboliști sau moderniști, care i-au fost discipoli. În revistele lui au debutat mulţi dintre cei care astăzi sunt repere ale literaturii naţionale: Tudor Arghezi, George Bacovia, Tudor Vianu, Gala Galaction, Traian Demetrescu și alţii.

Biografic, Macedonski este legat și de tărâmul oltean, de Craiova și îndeosebi de comuna Goiești, pe unde a trecut şi a locuit, a urmat şcoala şi a început să scrie în copilărie și în tinerețe. A rămas, de asemenea, legat de Oltenia prin sângele mamei sale, Maria Fisența-Pârâianu, de veche sorginte boierească, având rădăcini în secolul al XVII-lea. Conacul de la Pometești, comuna Goiești, situat pe fosta moșie moștenită de la mamă, este și astăzi o dovadă materială ce trebuie restaurată și înzestrată patrimonial întru păstrarea și perpetuarea memoriei vieții și creației macedonskiene, pentru generațiile care vor veni.

Puţini sunt cei care l-au înţeles, cu adevărat, în epocă, judecându-l după o „confuzie de nivel de realitate”, conform teoriei transdisciplinare a nivelelor de realitate a lui Basarab Nicolescu. Puţini sunt şi cei care îl înţeleg acum, textele lui Macedonski ascunzând taine ce se lasă descoperite numai printr-un efort susţinut de cunoaştere, folosind chei de decriptare ce se numesc Baudelaire, Stéphane Mallarmé, Émile Zola, Paul Verlaine, Puvis de Chavannes, Maeterlink, Jean Moréas, Joris-Karl Huysmans, Sigmund Freud, Carl Gustav Jung ş.a. Este imposibil a fi pătruns poemul Thalassa. Marea epopee, de exemplu, fără a studia mai întâi „misticii și magii poeziei europene”, cum sunt Stanislas de Guaita și Joséphin Péladan, Louis Ménard şi Stephan George, şi cum se regăseşte influenţa puternică a unora dintre aceştia asupra creaţiei macedonskiene.

La Craiova, câţiva literaţi, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, în anul 2019, au luat iniţiativa organizării anuale a „Zilelor Macedonski”, un festival dedicat memoriei poetului Nopţilor şi al Rondelurilor, vieţii şi operei lui, încă necercetate suficient. Cu sprijinul Primăriei comunei Goieşti, judeţul Dolj, pe teritoriul căreia se mai păstrează ruinele „Casei memoriale Macedonski”, al Casei de cultură „Traian Demetrescu” din Craiova şi al Direcţiei de cultură şi patrimoniu Dolj, pe parcursul a două zile s-a organizat o sesiune de comunicări ştiinţifice, s-a inaugurat „Biblioteca Macedonski” în satul copilăriei poetului şi s-a iniţiat un proiect de renovare a fostei „Case memoriale”. Comunicările susţinute cu această ocazie de critici literari, cercetători, profesori universitari, poeţi şi prozatori din întreaga ţară au alcătuit conţinutul primului volum al „Caietelor macedonskiene”, publicat, la finele anului 2019, de Editura Eikon, din Bucureşti.

Cum anul 2020 a fost compromis din cauza pandemiei de coronavirus, manifestările plănuite pentru omagierea poetului nu s-au mai putut desfăşura, însă, cu sprijinul Bibliotecii judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova şi al celorlalte instituţii mai sus amintite, membrii Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România au întocmit un nou volum dedicat vieţii şi operei macedonskiene, spre o mai adâncă, adecvată cunoaştere şi înţelegere a operei lui şi pentru o nouă rescriere şi receptare a canonului literar.

Caiete

Aşadar, „Caiete macedonskiene”, vol. II, ediția 2020, își propune să comemoreze 100 de ani de la trecerea în eternitate a celui ce a modelat, în tiparele limbii române, poeme inegalabile, asemenea celor din ciclurile Nopților sau Rondelurilor. El cuprinde articole, analize, eseuri, studii a căror diversitate de abordare vădește varietatea și complexitatea operei lui Alexandru Macedonski, precum și fecunditatea și temeritatea gândirii sale. De asemenea, sunt abordate aspecte inedite, deosebit de incitante, decisive în cercetarea și readucerea în actualitate a lui Alexandru Macedonski.

Sincerele mulțumiri și întreaga noastră gratitudine pentru instituţiile de sprijin şi scriitorii care au răspuns apelului nostru, aducând acestuia prinosul lor de gândire și apreciere, sperăm nu numai cu prilejul comemorării din anno domini 2020, ci și în viitor.

Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România