Cum era de aşteptat, măsurile luate de Guvernul PNL, pentru transformarea României într-o societate normală,ca afară, au început deja să-i nemulţumească pe mulţi. Deşi în Constituţia României scrie clar, negru pe alb, că nimeni nu e mai presus de lege şi că toţi cetăţenii români sunt egali în drepturi, acestor două articole li s-au adus mereu amendamente, pentru că unele categorii profesionale, din această ţară, se cred mai egale în drepturi decât altele...
Se vorbeşte despre munca periculoasă şi despre marea răspundere pe care o au magistraţii, în îndeplinirea actului de justiţie – motiv pentru care – consideră ei, merită să primească pensii speciale. Dar, oare, paramedicii de la SMURD, sau chirurgii, care salvează vieţi omeneşti – care şi-au ales această riscantă meserie, de mici dumnezei, pe Pământ, nu merită, şi ei, pensii speciale?!...
Oamenii de ştiinţă – a căror contribuţie la viaţa şi confortul tehnologic de azi este incontestabilă, cadrele didactice – care formează viitoarele generaţii, inginerii – care îşi pun amprenta profesională pe mai toate obiectele folositoare care ne compun viaţa, inginerii agronomi – care produc alimentele, fără de care am muri, şi apoi chiar ziariştii – despre care se spune că reprezintă a patra putere în stat şi a căror meserie a devenit din ce în ce mai periculoasă (unii au plătit cu viaţa pentru că şi-au făcut corect meseria!) – oare toţi aceştia nu merită şi ei PENSII SPECIALE?!...
Toate meseriile sunt grele – atât cele care necesită studii superioare, cât şi cele care nu necesită studii superioare, dar sunt vitale pentru mersul înainte al fiecăruia dintre noi, merită pensii speciale şi recunoaşteri profesionale, în funcţie de importanţa muncii lor.
Fără vreuna din aceste categorii profesionale, funcţionarea societăţii ar fi fracturată şi toţi membrii ei ar avea de suferit. Pentru că societatea umană funcţionează ca un lanţ trofic, din natură, în care, dacă dispare o verigă, întregul ecosistem suferă modificări majore şi anomalii greu de controlat.
Poate că unora li se pare că sună a populism ceea ce am afirmat mai sus. Dar, gândiţi-vă, fiecare, în forul vostru interior: de ce unii oameni cred că sunt mai egali în drepturi decât alţii – adică au mai multe drepturi decât ceilalţi?
De ce, pentru unii, soarele răsare luminos şi vesel, iar, pentru alţii, sumbru şi trist?!...
